Zborurile cu avionul pe distanţe mari, străbaterea mai multor fusuri orare generează dereglări ale ritmurilor circadiene, traduse printr-o serie de modificări ale stării de sănătate. Practic ceasul biologic al organismului se dereglează, fiind obligat să fie mutat „înainte” sau „înapoi” după cum călătoria se petrece spre est sau spre vest şi în ambele situaţii organismul „rămâne în urmă” în adaptarea la noul fus orar, faţă de viteza (avionului) cu care noul fus orar este atins. Literatura anglosaxonă numeşte acest sindrom „jet lag” iar cea franceză „decalaj orar”.

Ce este sindromul jet lag sau al decalajului orar?

Acest sindrom este caracterizat de o serie de simptome.

Astenia

Cel mai frecvent simptom după sosirea la destinaţie, este oboseala însoţită de un deficit de concentrare şi motivare, în special pentru activităţi ce necesită efort sau îndemânare, spre exemplu condusul, cititul sau încheierea afacerilor, dar chiar şi activităţile zilnice pot deveni mai dificile, sau capacitatea subiectului de a se bucura de o vacanţă poate fi redusă.

Dezorientarea, neatenţia

Intoarcerea de trei ori pentru a verifica dacă uşa hotelului a rămas deschisă sau închisă ca şi pierderea răbdării la îndeplinirea formalităţilor vamale sau la hotel sunt simptome tipice relatate de echipajele de zbor care experimentează sindromul jet lag.

Tulburări de somn

Decalajul orar determină insomnii nocturne şi somnolenţă diurnă până când ritmulrile circadiene se reechilibrează. NASA estimează că este nevoie de o zi pentru fiecare fus orar pentru a recâştiga un ritm normal.

La simptomele descrise se adaugă alte tulburări generate de călătoria cu avionul:

• Deshidratarea care cauzează iritarea pielii şi nasului şi creşte susceptibilitatea la guturai, gripă sau alte infecţii determinate de germeni ce pot fi răspândiţi în avion prin picăturile Pflugge;
• Edeme ale picioarelor, care uneori pot împiedica purtarea încălţămintei obişnuite;
• Diareea călătorului, una din probemele comune ale călătorului internaţional, determinată de posibilitatea contaminării microbiologice a apei sau alimentelor, dar la care se adugă schimbarea dietei, a climatului, care se repercută asupra rezistenţei organismului.

Care sunt cauzele şi care sunt subiecţii expuşi sindromului numit jet lag?

• Schimbarea fusului orar este principala, dar nu singura cauză a sindromului descris anterior. Se consideră că deplasarea către est este mai greu suportată, faţă de deplasarea spre vest. Copiii sub 3 ani nu sunt atât de afectaţi ca adulţii, deoarece ei se adaptează mai uşor şi nu au ritmuri de viaţă rigide. De asemenea adulţii care se adaptează uşor la modificările orarului de muncă şi viaţă sunt mai puţin susceptibili la sindromul jet lag, în timp ce aceia care sunt dependenţi de rutină sunt mai afectaţi.
• Condiţia fizică anterioară zborului. Oboseala, nervozitatea, stressul în perioada anterioară călătoriei predispun la o bună doză de jet lag. Privarea de somn înaintea călătoriei nu va putea fi recuperată în timpul zborului, de aceea călătorul înţelept, care vrea ca odată ajuns la destinaţie să profite cât mai mult de călătorie, va căuta să doarmă bine înainte de călătorie.
• Atmosfera uscată a cabinei avionului poate cauza cefalee, uscarea pielii a mucoasei nazale, a gâtului, favorizând infecţiile cu poartă de intrare respiratorie. Pentru persoanele care locuiesc în zone umide ale planetei această uscăciune poate fi chiar şocantă. Pentru a evita neplăcerile cauzate de uscăciunea atmosferei aeronavei se recomandă suplimentarea consumului de apă (nu cafea, ceai, băuturi alcoolice sau sucuri de fructe!)
• Presiunea din aeronavă. Presurizarea cabinei pentru un zbor la 10,000-12,000m este echivalentă cu altitudinea de 1500-2200m. Cu excepţia situaţiei în care călătorul locuieşte la această altitudine şi este aclimatizat el poate suferi un grad de letargie şi oboseală.
• Alcoolul şi alimentele. Impactul alcoolului este de două trei ori mai mare în timpul zborurilor. Cafeaua şi ceaiul servite de companiile aeriene conţin mai multă cafeină şi sunt iritante pentru stomac, ca şi sucul de portocale dacă nu există obişnuinţa cu acesta. Supraalimentarea în timpul zborurilor, consumul de băuturi gazoase pot cauza neplăceri datorate presiunii exercitate pe stomac, mai ales în poziţia şezând menţinută timp îndelungat.

Pasagerii par mai afectaţi faţă de personalul aeronavigant, pe de parte deoarece aceştia din urmă sunt mai obişnuiţi cu acest tip de modificări, pe de altă parte deoarece călătorii au la dispoziţie mult mai puţin spaţiu decât personalul aeronavigant , se mişcă mai puţin. Pe de altă parte

Există studii care arată că disritmiile circadiene apar atât la pasageri cât şi la personalul aeronavigant, dar adesea aceste studii nu cuantifică severitatea simptomelor pentru a aprecia eventuale diferenţe.

Există diferenţe individuale privind susceptibilitatea la jet lag, persoanele care adorm cu uşurinţă şi nu sunt afectate de modificările de ritm fiind mai rezistente la decalaje orare mari. Factorul cel mai important în producerea jet lag este numărul fusurilor orare străbătute şi nu durata zborului. Spre exemplu un zbor în direcţia nord-sud nu determină jet lag ca străbaterea SUA în direcţie est-vest. Citând un pilot al Singapore Airlines se poate spune că „oricine poate suferi de jet lag şi există numai o diferenţă individuală în cât timp durează suferinţa după zbor”.

Tehnici pentru reducerea jet lag

• Inainte de plecare

Măsurile luate înaintea plecării în călătorie sunt cele mai importante şi se referă la exerciţii fizice, somn odihnitor, evitarea stressului, eforturilor fizice sau psihice, a răcelilor.

• In timpul zborului

Exerciţiile fizice, hidratarea corectă, dieta evitând băuturile gazoase, alcoolul cafeaua, ceaiul, supraalimentarea şi fumatul. Gustările trebuie să fie bogate în proteine şi hidrocarbonate. Pasagerii pot fi sfătuiţi să-şi scoată încălţămintea, mai ales dacă aceasta este strâmtă, să aibă asupra lor câteva lucruri care să-i ajute să adoarmă (pătură, pui de pernă, dispozitiv pentru acoperirea ochilor sau eventual a urechilor). No Jet Lag este un preparat comercializat pe aeroporturile internaţionale în farmacii sau în magazinele cu lucruri destinate călătorilor (travel stores).

Melatonina este un tratament complex şi totodată controversat pentru jet lag. Momentul administrării melatoninei este crucial, iar folosirea incorectă poate agrava sindromul asociat decalajului orar. Un studiu comparativ a arătat că într-un grup în care melatonina a fost administrată după întoarcerea din călătorie, simptomele au fost net ameliorate, faţă de cei din grupul placebo, dar că la subiecţii la care administrarea a început înainte de întoarcerea acasă, simptomele au fost mai intense decât în grupul placebo. Pe de altă parte uitarea în administrarea dozei de melatonină a generat reluarea simptomatologiei. Un alt studiu norvegian a avut ca subiecţi 257 medici ce călătoreau în SUA, New York, unde au rămas pentru 5 zile. Acestora li s-a administrat 5 mg sau 0,5 mg melatonină la culcare, placebo sau 0,5 mg melatonină administrată oricând în timpul zilei. Acest studiu a arătat că melatonina nu a fost mai bună decât placebo în atenuarea sindromului asociat decalajului orar.

In concluzie simptomele asociate cu decalajul orar sunt relativ frecvente, dar cunoscând o serie de măsuri ce pot fi luate, mai ales în pregătirea călătoriei dar şi în timpul acesteia, se poate reduce impactul lor asupra organismului.